joi, 7 octombrie 2010

Filmul inlocuitorul cartilor?

Filmul in ziua de azi face cat 100 de carti citite, dureaza mai putin de 2 ore si se imprima mult mai bine in constiinta decat o carte. Acum 100 de ani, cartile tineau locul unui film bun. Din carti aflai povesti, invatai lectii de viata, erau moralizatoare sau filozofice, prin carti se dechidea o lume a imaginatiei personale si a privirii launtrice. Azi imaginatia noastra este depasita de efectele speciale, temele moralizatoare si filozofice fac subiectele unor scenarii de succes, si in fond cartile se transforma in filme.
Este un lucru rau sau nu?
Desenele animate au ajuns pilonul principal in viata copiilor, filmele educative nu intarzie sa apara iar cele mai complicate structuri ale lumii in care traim, ale puterilor politice si subiectelor cu tema sociala sunt regasite in scenarii de filme, care par doar simple povesti. Aceste povesti ascund schetetul adevarului universal, creeaza labirinte din care trebuie sa gasim iesirea, fac o poveste sa fie senzationala, complexa. Practic filmele ajung sa fie "cenzurate" inca din faza de scenariu. Culmea se intampla asta inclusiv la Hollywood. ( vezi Matrix, Wall Street)
Nu priviti filmul ca pe o simpla poveste. Intotdeauna este mai mult decat atat. Scenaristul cripteaza mesaje in actiuni pentru ca noi sa le decriptam in adevaratul inteles al filmului, al actiunilor din spatele povestii. Sistemul se comporta ca un modem...modulator, demodulator.
Ramane intrebarea, este filmul un bun inlocuitor al cartilor?